Pipera este acel punct fierbinte al Bucureștiului unde mai toată junimea prestează într-o corporație. O mare zăpăceală, o mare mizerie, o mare de oameni care se calcă zi de zi în picioare…

Pe LinkedIn, cineva se mândrea că a refuzat o ofertă de lucru doar pentru că angajatorul avea birourile în Pipera. Personal, cred că a refuza un angajator în acest fel denotă superficialitate și dezinteres pentru afacerea în sine. Genul acesta de refuz este o opțiune personală, nu ceva care să te facă mandru. DAR, poate asa angajatorii o să priceapă că o locație ieftină nu îți va aduce totdeauna ceea ce e mai bun pe piață atunci când vorbim de forța de muncă. Vor înțelege că “cel mai bun loc de muncă” nu înseamnă doar un birou curat și o toaletă decentă, așa cum descoperise un sondaj de opinie.

Aș vrea să muncesc în Pipera? Da si nu, nu si da. Să te mândrești că ai refuzat un job doar pentru că e acolo? Nu prea văd motivele. Da, de acord până la un punct. Aglomerație, mizerie, suprapreț și ticăloșie. De ce să pierd zilnic 3 ore în trafic doar ca să îmbogățesc pe alții?! Dar nu îmi fac griji: se vor găsi o mulțime de tineri care să acopere posturile. De asta e atât de mare vânzoleala prin mai toate marile companii care încep deja să realizeze că, mai degrabă, un român care este un bun profesionist acceptă un salariu decent și relocație excelentă într-o altă țară doar ca să scape de chestii gen Pipera.

*Din câte îmi aduc aminte, acesta a fost unul dintre criteriile de bază privind alegerea locului de muncă. Sondajul de acum 5-6 ani (sau poate chiar mai mult) efectuat printre angajații mai multor corporații a uimit pe mulți dintre managerii aflați în posturi de conducere dar și pe mulți investitori.